Vine din senin. Inima o ia razna, respirația se scurtează, mâinile transpiră, iar mintea strigă un singur lucru: „se întâmplă ceva grav cu mine”. Pentru cine trece printr-un atac de panică, senzația este atât de intensă încât mulți ajung la camera de urgență convinși că fac infarct.
Vestea liniștitoare este aceasta: un atac de panică nu este periculos pentru viață, oricât de terifiant s-ar simți. Și, mai important, se poate învăța cum să fie oprit.
Ce este un atac de panică
Un atac de panică este un val brusc de frică intensă, care atinge intensitatea maximă în câteva minute și declanșează reacții fizice puternice. Este, de fapt, sistemul de alarmă al corpului (reacția de „luptă sau fugi”) care se activează în lipsa unui pericol real. Corpul face exact ce ar face dacă ai fi în fața unui pericol, doar că pericolul nu există în exterior.
Simptomele unui atac de panică
Un atac de panică poate include:
- Palpitații sau bătăi accelerate ale inimii
- Senzația de sufocare sau respirație scurtă
- Amețeală, senzație de leșin sau de irealitate
- Transpirații, tremurături, furnicături în mâini
- Presiune sau durere în piept
- Frica de a-ți pierde controlul sau chiar frica de moarte
Tocmai pentru că simptomele sunt fizice și puternice, atacul de panică este atât de înspăimântător. Dar simptomele sunt reacții normale ale corpului la o alarmă falsă, nu semne ale unei boli.
Ce poți face în timpul unui atac de panică
Câteva tehnici simple, pe care le exersăm împreună în cabinet, pot scurta durata unui atac și îți pot reda controlul:
- Respiră lung, cu expir prelungit. Inspiră pe nas numărând până la 4, ține 2 secunde, expiră lent pe gură numărând până la 6. Expirul lung îi transmite corpului că pericolul a trecut.
- Ancorează-te în prezent (tehnica 5-4-3-2-1). Numește 5 lucruri pe care le vezi, 4 pe care le auzi, 3 pe care le atingi, 2 pe care le miroși, 1 pe care îl guști. Readuci mintea din spirala fricii în momentul de față.
- Vorbește-ți cu blândețe. „Este un atac de panică. Este neplăcut, dar nu periculos. Va trece în câteva minute.” Frica de frică alimentează atacul; acceptarea îl dezumflă.
- Nu fugi din situație. Dacă poți, rămâi acolo unde ești. Evitarea îi învață creierul că locul era într-adevăr periculos și pregătește următorul atac.
Nu lupți împotriva valului. Înveți să plutești până trece. Iar el trece întotdeauna.
De ce apare panica
Atacurile de panică apar adesea pe fondul unui stres acumulat, al oboselii, al unei perioade de schimbare sau al unei anxietăți de fond nerecunoscute. Uneori primul atac pare „din senin”, dar în spate există de obicei luni de tensiune. Ele sunt strâns legate de anxietatea generalizată, deși nu sunt același lucru.
Când atacurile se repetă: tulburarea de panică
Dacă atacurile revin și începi să-ți organizezi viața în jurul fricii de a nu avea un nou atac (eviți locuri, situații, deplasări), este posibil să fie vorba de o tulburare de panică. Aceasta răspunde foarte bine la psihoterapie și nu trebuie lăsată să-ți restrângă viața.
Cum ajută terapia
În terapia individuală lucrăm pe două planuri: instrumente concrete pentru a gestiona atacurile în momentul în care apar și înțelegerea cauzelor de fond care le întrețin. Majoritatea persoanelor văd o reducere clară a frecvenței atacurilor în câteva luni de lucru.
Nu trebuie să trăiești cu frica de următorul atac. Scrie-mi și găsim împreună calea de a-ți reda liniștea.