În cabinet aud frecvent variante ale aceleași fraze: „Cred că sunt o persoană anxioasă din naștere.” Sau: „Mereu mi-am făcut griji, dar acum simt că nu mai pot.” Sau, cel mai des: „Nu știu de ce sunt anxios, nu am motive obiective.”
Toate aceste fraze descriu, de fapt, un teritoriu clinic specific: tulburarea de anxietate generalizată. Spre deosebire de îngrijorarea obișnuită, care este o reacție normală a minții la o situație concretă, anxietatea generalizată este o stare difuză, persistentă, care nu se leagă de un eveniment anume și nu se ridică atunci când evenimentul trece.
Cum se manifestă
Manualele clinice (DSM-5, ICD-11) descriu anxietatea generalizată prin câteva criterii. În viața reală, oamenii o trăiesc așa:
- Îngrijorare excesivă și persistentă: care durează cel puțin șase luni, despre mai multe domenii ale vieții (sănătate, familie, muncă, finanțe).
- Dificultatea de a controla îngrijorarea: chiar dacă recunoști că este disproporționată.
- Tensiune musculară persistentă: umeri ridicați, maxilar încleștat, dureri de cap tensionale.
- Tulburări de somn: fie adormire grea, fie trezire timpurie cu mintea deja în alertă.
- Iritabilitate: oboseală cronică, dificultăți de concentrare.
- Simptome fizice: senzație de nod în gât, palpitații, transpirație rece, probleme digestive.
Diferența față de îngrijorarea obișnuită
Toți ne facem griji. Este natural să te îngrijorezi înainte de un interviu, înaintea unei operații, când un copil întârzie. Această îngrijorare are trei caracteristici:
- Este proporțională cu situația.
- Se ridică când situația se rezolvă.
- Are o funcție: te ajută să te pregătești sau să eviți un pericol real.
Anxietatea generalizată nu are aceste caracteristici. Este disproporționată, persistă chiar și când totul merge bine, și nu te ajută să faci nimic, doar te epuizează.
Persoanele cu anxietate generalizată descriu adesea senzația că „mintea nu se oprește niciodată”. Este o tortură silențioasă pe care cei din jur nu o văd.
De ce apare
Anxietatea generalizată are cauze multiple. În cabinet întâlnesc frecvent următoarele:
Predispoziție temperamentală
Unii oameni se nasc cu un sistem nervos mai reactiv, mai sensibil la potențiale amenințări. Nu este o defecțiune, este o variație temperamentală.
Mediu de creștere imprevizibil
Copiii care cresc într-un mediu în care nu pot anticipa ce urmează (părinți cu emoții instabile, schimbări frecvente, atmosferă tensionată) dezvoltă o vigilență permanentă. Mintea învață: „dacă rămân alert, supraviețuiesc.”
Traume nerezolvate
Evenimente traumatice, chiar mici, dacă sunt repetate, pot lăsa sistemul nervos într-o stare de alarmă permanentă.
Factori de viață actuali
Stres profesional cronic, relații conflictuale, presiune financiară, pot declanșa sau întreține anxietatea la o persoană predispusă.
Ce funcționează în terapie
Vestea bună este că anxietatea generalizată răspunde excelent la psihoterapie. În cabinetul meu lucrez integrativ, folosind:
- Tehnici cognitiv-comportamentale: pentru identificarea și restructurarea gândurilor anxiogene.
- Mindfulness și tehnici corporale: pentru reglarea sistemului nervos prin respirație, atenție corporală, prezență.
- Lucrul cu istoricul: pentru a înțelege rădăcinile, nu doar simptomele.
În medie, o terapie pentru anxietate generalizată durează 15-25 de ședințe. Schimbările vizibile apar de obicei în primele 6-8 ședințe.
Când să cauți ajutor
Dacă te recunoști într-o mare parte a celor descrise mai sus, dacă te epuizezi din cauza grijilor, dacă nu poți dormi sau nu poți funcționa la potențialul tău, este momentul să vorbești cu un specialist.
Nu trebuie să trăiești cu o minte care nu se oprește. Există un drum.